Activitate de învățare Elevii vor primi fişe de lucru, cuprinzând surse istorice diverse, după exemplul celor de mai jos, pe baza cărora vor putea compara faptele istorice din perspectivă temporală şi spaţială în contexte diferite de comunicare, pentru a înțelege preliminariile Holocaustului în România. Citiți sursele de mai jos: A. In timpul dictaturii regale (Februarie, 1938-Septembrie, 1940), legislația antisemită adoptată de guvernul Goga a fost menținută în vigoare, aceasta având ca efect excluderea socială a evreilor. Mai mult, Decretul-lege nr. 2650 din august 1940 a modificat statutul juridic al evreilor şi a făcut posibilă excluderea acestora din departamentele guvernamentale, numeroase profesii, din comitetele de conducere ale unor întreprinderi publice sau private şi deposedarea de proprietăți în mediul rural. Cedarea Basarabiei și a nordului Bucovinei în urma ultimatumului impus de URSS în vara anului 1940 a fost urmată de violenţe fizice declanşate de armata română în teritoriile cedate. În Dorohoi şi Galaţi, populația civilă şi armată română au iniţiat atacuri de mare amploare împotriva evreilor, iar uciderea a sute de evrei a fost tolerată de către statul roman." (https://www.inshr-ew.ro/holocaustul-in-romania) B. La cimitirul evreiesc din Dorohoi avea loc, la 1 iulie 1940, ceremonia de înmormântare a căpitanului loan Boros şi a sublocotenentului Alexandru Dragomir, ofițeri din Regimentul 16 artilerie, ucişi într-o ciocnire cu trupele sovietice în timpul retragerii din Basarabia. Concomitent, la cimitirul evreiesc, era înmormântat lancu Solomon, un soldat evreu din acelaşi regiment. Soldatul evreu căzuse în luptă încercând să-şi apere comandantul, pe căpitanul Boros. Funeraliile ofițerilor români și ale soldatului evreu s-au transformat într-o baie de sânge. Cineva a început să tragă în cimitirul evreiesc, panica s-a extins și primii care au fost ucişi au fost cei 10 soldați evrei trimişi să-i dea onorul cuvenit camaradului și coreligionarului lor la plecarea pe ultimul drum. Apoi, dezordinile şi violenţele s-au extins. Soldații români au ucis și rănit numeroși evrei în diferite cartiere ale Dorohoiului (numărul evreilor morți a fost de 53). [...] Un număr și mai mare de morți evrei s-a Inregistrat la Galați, în ziua de 30 iunie 1940 (circa 250) [...] Inceputul acestui genocid practicat de stat contra evreilor poate fi plasat în evoluţile petrecute în timpul retragerii româneşti din Basarabia şi nordul Bucovinei, în vara anului 1940." (Tesu Solomovici, O istorie altfel a evreilor din România) C. La 30 iunie 1940, după răpirea Basarabiei, lângă Gara de călători din Galaţi s-a petrecut un *incident între un grup de persoane închise intr-un lagar rudimentar special amenajat, printre 32 care se aflau și mulți evrei care doreau să treacă în Basarabia, şi o unitate a armatei care îi supraveghea. «Incidentul»> s-a soldat cu circa 400 de victime în rândul civililor care voiau să plece în Basarabia. Documente identificate şi citate recent au dovedit că au existat ordine şi incitări de deschidere a focului. Probabil că printre victime nu erau evrei locuitori ai oraşului Galați; din acest motiv, tragedia nu a fost cunoscută în oraş şi nici nu s-a păstrat în memoria colectivă a evreilor gălăţeni decât în mică măsură".(Lucian-Zeev Herscovici, Violeta Ionescu, O istorie a evreilor din Galati).
Exemple de cerinţe:
1. Precizați, pe baza sursei A, două consecințe ale legislației adoptate în anul 1940 pentru evreii din România.
2. Numiţi un spațiu istoric care este precizat in sursele A, B şi C şi descrieți în aproximativ cinci rânduri acțiunile împotriva evreilor. 3. Menționați, pe baza surselor B și C, o asemănare și o deosebire faptele istorice prezentate.
4. Formulați o opinie referitoare la pogromurile de la Dorohoi și Galaţi, folosind ca argumente: o informație legată de contextul istoric în care au avut loc cele două pogromuri, care este precizată atât în sursa C, cât și în sursa B; alte două informații decât cele prezentate în sursele date.​