J.
FISA 7
În anii 1600-1700, bibliotecile au crescut în popularitate, ca urmare a faptului că statu
sprijinea dezvoltarea universităţilor la nivel național. Multe dintre aceste biblioteci univers.
tare au devenit ulterior biblioteci naționale. Cea mai mare este Biblioteca Britanică, fondat
în 1759, ca parte a Muzeului Britanic. Cea mai veche bibliotecă publică din Marea Britanis
este Guild Hall, din Londra, înfiinţată în 1425. A doua a fost deschisă în Edinburgh, Scotia, in
1580. După ce Parlamentul Britanic a adoptat Legea bibliotecilor publice, în 1850, acestea au
început să se răspândească cu repeziciune în toată țara.
în Franţa, Biblioteca Națională din Paris, denumită ulterior Biblioteca Națională a Frante
şi-a început existența în anul 1367, ca Biblioteca Regală a lui Carol al V-lea. Altă biblic
teca importantă, celebră pentru influența asupra organizării unei biblioteci, este Biblioteca
Mazarin, tot din Paris. Cardinalul Jules Mazarin, prim-ministrul Franței în timpul minorităţil
Ludovic al XIV-lea, a fondat-o în 1643.
Bazându-se pe patrimoniul său roman, Italia se poate lăuda cu mai multe biblioteci de
renume, printre care Biblioteca Laurentiană în Florența, Biblioteca Vaticanului, Biblioteca
Ambrosiană din Milano şi Biblioteca Națională Centrală din Florența, creată în secolul a
XVII-lea, pe baza colecției savantului Antonio Magliabechi.
în Peninsula Iberică, regele Filip al V-lea a pus bazele Bibliotecii Naționale a Spaniei
Madrid, în anul 1711. Biblioteca Națională a Portugaliei, din Lisabona, a fost înfiinţată în and
1796.
În ceea ce privește România, Biblioteca Națională îşi are originea în una dintre cele ma
vechi biblioteci din ţară - Biblioteca Colegiului Sf. Sava, din Bucureşti. Aceasta şi-a pus
dispoziție colecțiile publicului larg în 1838, când au fost catalogate aproape 1 000 de volume
de carte franţuzească. După Unirea din 1859, Biblioteca Colegiului Sf. Sava a obţinut statutu
de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Bibliotecă Națională și Bibliotec
Centrală. În anul 1864, apare legea ,Reglementării publice", conform căreia primeşte titulatu
de Bibliotecă Centrală a Statului. În aceasta formulă, biblioteca va dăinui până în anul 190
când va fi desfiinţată, iar colecțiile ei transferate Bibliotecii Academiei Române. Ca rezultat
acestei decizii, Biblioteca Academiei primeşte şi atribuţiile unei biblioteci naționale, situat
care durează până în anul 1955, când se înfiinţează Biblioteca Centrală de Stat, ca principe
bibliotecă publică a țării, cu atributiile specifice unei biblioteci naționale. Imediat după prăbu
şirea comunismului din decembrie 1989, la începutul lunii ianuarie 1990, Biblioteca Central
de Stat devine Biblioteca Națională a României. Pe 23 aprilie 2012, a fost în sfârșit inaugu
noul sediu al primei biblioteci a țării, una dintre cele mai moderne construcții de acest feld
Europa.
56
Oricare ar fi povestea şi avatarurile prin care au trebuit să treacă, bibliotecile rami
temple de cultură, ce tezaurizează înţelepciunea omenirii. Ele alcătuiesc o lume fascinanti
asigurând dimensiunea spirituală a umanităţii.
Scurt istoric al bibliotecilor antice şi moderne, http://frumoasaverde.blogspot
"avatár= (in unele concepţii religioase) reincarnare succesivă a unei fiinte, metamorfo
transformare neprevăzută (chinuitoare) care intervine în evoluția unei ființe sau
unui lucru.
1. Constituirea unei biblioteci este un obicei care aparţine:
B
C
D
2.
Fişe de lectură şi redactare - Clasa a VI-a
epocii medievale.
perioadei antice.
tuturor timpurilor.
vremurilor moderne.
4.
Descoperă în textul dat o secvență care ar putea reprezenta o definiție a bibliotecii.
Transcrie-o mai jos.
3. Menţionează două forme sub care se prezentau ,cărțile" în timpurile străvechi.
Numeşte două dintre marile biblioteci existente în capitala Imperiului Bizantin,
Constantinopol.
5. Indică, într-un enunţ, care este cea mai veche bibliotecă publică din Marea Britanie și
anul în care a fost înfiinţată.
6. Precizează care este originea Bibliotecii Naționale a României.
7. Explică, pe baza informațiilor din text, cum invenţia lui Gutenberg a înlesnit mobilitatea
cărților pretutindeni.
57​