Această poezie exprimă afecțiunea și admirarea profundă a vorbitorului față de mama sa. Iată o explicație vers cu vers:
Mamă, de-ai fi o stea în cer lină: Vorbitorul își imaginează mama ca fiind o stea strălucitoare în cer, simbol al luminii și blândeții.
Te-aș găsi după lumină: Vorbitorul afirmă că ar ști să-și găsească mama în întuneric sau dificultăți, ghidându-se după lumina ei.
Rostire-aș spre fața ta: ,,Când dormi, maică, dumneata?": El își exprimă dorința de a-i vorbi mamei chiar și în somn, subliniind legătura specială și intimă.
De te-ai face spic secară: O metaforă agricolă, sugerează că indiferent de forma pe care o ia mama, el tot ar ști să o găsească.
Te-aș găsi după povară: Indică dorința de a împărtăși povara sau greutățile mamei, fiind prezent și sprijinind-o.
Și te-aș întreba tot eu: ,,Nu ți-i, măiculiță, greu?": Vorbitorul exprimă grijă și empatie față de posibilele dificultăți ale mamei și ar vrea să-i ofere ajutor.
De-ai fi-n codru-o păsărică: O altă imagine, vorbitorul își imaginează mama ca pe o păsărică în codru, iar el ar ști să o găsească după glasul ei.
După glas aflate-aș, muică: Subliniază abilitatea sa de a identifica mama chiar și prin cel mai mic detaliu, cum ar fi vocea.
Zice-aș ud de roua ta: ,,Ce dor ai de cânți așa?!": Vorbitorul sugerează că ar vorbi cu mama chiar și după picăturile de rouă, exprimând uimirea față de cântecul ei.
De te-ai face-n văi o floare: O altă metaforă naturală, vorbitorul ar ști să-și găsească mama chiar și în mijlocul frumuseții și delicateții.
Te-aș găsi după suflare: O imagine care subliniază că ar recunoaște prezența mamei prin respirația sa.
Spune-ți-aș vorbe cerești: ,,Maică, tot frumoasă ești!": Vorbitorul încheie exprimând dorința de a-i vorbi mamei și de a-i spune cât de frumoasă este în ochii lui, adăugând o notă de admirație și iubire
sper că ți-am fost de ajutor
