3.SPECTACOLE Din pricina unei precocităţi intelectuale perverse, Baruțu confundă literatura cu u -Ai să iei întotdeauna numai trei la limba română! a strigat la el tătuţu, jignit în Baruţu nu încearcă nici o emoţie. Ii lipseşte, prin aberaţie, bunul simț al merit catalogului şi civilizaţia matricolei generale. Ba, cu gândul la prăjituri, el s-ar mulţum se gândeşte la zece, pentru că i-a explicat de multe ori măicuţa la ce se poate aştepta d De altfel, aritmetica lui se prezintă anarhic. Numărând prunele, el zice: u unsprezece, cinci - şi mănâncă, e adevărat, câte douăzeci şi două la o singură masă mâncat patru. Numărăm prunele care au rămas, numărăm sâmburii, şi tot atâtea ies, pa Și nici nu se poate altfel, de vreme ce copiilor lui tătăţu li s-a făgăduit că nu vor şcoală şi că, toată viaţa, ei se vor scula la prânz. Şi, şcoala, cum o vrea tătuţu, e bătrână cu ochelari, fără examen și fără certificate. Tătuțu scrie pe blocul de desen ra şi Baruţu face rațe, după el. Dacă raţa trebuie să facă ,,mac! mac!" tătuţu face ca ra din jurul mesei, după cină, face în cor, ca raţa şi ca tătuţu: ,,mac! mac!" Şi fiindcă raţele din profil, ca să semene mai bine, şi totdeauna cu ciocul la stânga, fiindcă e ma nu e mulţumită că raţa are numai un ochi, tătuțu scrie doi ochi de-o singură parte a c întreagă. Și, la urma urmei, după dorinţa lui Baruţu, tătuţu poate să-i puie unei singu opt rățoi, fiindcă totuna e, şi tot doi ochi ies la socoteală. Dar şi tătuţu e cât se poate de împăciuitor şi se fereşte de dificultăţile didactice. controlată, oricum ar li luat-o, lui Baruțu i-au ieşit câte nouă degete la o mână. „Dacă bine, şi să știi că, la urma urmei - îl lămurește tătuţu - opt cu cinci, douăzeci și doi cu folos să ştii să numeri, când o să te faci mare, o mie de prune? Tu n-ai să poţi mânca Restul ce te priveşte? Crezi că tătuţu te face precupeț? Tătuţu vrea să se răzbune pe S pe liberul arbitru, şi o să te facă, Baruțule, leneş: asta e meseria ta. Ţi-am ales-o de vezi ce bine ajungi." Viaţa e o jucărie şi toate sunt făcute numai pentru joacă. Miţu şi Baruţu ştiu asta care se joacă toată noaptea cu un condei şi o bucată de hârtie şi toată ziua se joacă de după cai verzi. A! o să le arate el odată un cal verde şi lor. Numai să nu-l cereți pe tătuțu nu dă. Atâta şi-a păstrat şi pentru el Mitu se gândeşte la altceva: ce face Bărbierul din Sevilla? A fost odată la oper atunci, Bărbierul din Sevilla i se pare că toată ziua cântă la radio şi la gramofo Bărbierul din Sevilla are o grămadă de frați, care toţi cântă, fiindcă tătuțul lor, Bărbie​