Răspuns:
Titlul: Ciobănașul cel isteț
Într-un mic sătuc de la poalele munților, trăia un ciobănaș pe nume Tudorel. Se spunea despre el că este cel mai isteț ciobănaș din tot cuprinsul dealurilor. Tudorel nu era doar un simplu păstor de oi, ci și un tânăr plin de imaginație și curiozitate.
Încă de la prima oră a dimineții, Tudorel se trezea și își aduna turma de oi. Cu o voință de invidiat, se asigura că fiecare ooaie primea atenția cuvenită. Dar ceea ce îl făcea cu adevărat deosebit era istețimea sa. Avea mereu soluții la problemele ce apareau pe pășune sau în sat, iar oamenii îl căutau pentru sfaturi.
O zi, când norii amenințau cu ploaie, Tudorel a observat un comportament ciudat la oile sale. Cu privirea sa isteță, a anticipat furtuna și le-a condus pe toate într-un adăpost bine ascuns. Oamenii din sat au rămas uimiți de previziunea ciobănașului și i-au mulțumit pentru salvarea oilor.
Tudorel devenise cunoscut nu doar pentru abilitățile sale de păstor, ci și pentru iscusința sa în rezolvarea diverselor situații. Cu toate acestea, el rămânea modest și dăruia cu drag oamenilor din jurul său înțelepciunea sa isteță.
Seara, sub cerul înstelat al satului, oamenii îl priveau pe Tudorel cu admirație și recunoștință. Ciobănașul cel isteț reprezenta nu doar un exemplu de hărnicie, ci și un om de încredere în comunitate.
Astfel, povestea lui Tudorel, ciobănașul cel isteț, devenea o legendă în satul de la poalele munților. În fiecare seară, oamenii se adunau în jurul focului și își aminteau de iscusința și bunătatea ciobănașului care, prin simpla sa prezență, aducea liniște și siguranță în inimile celor din jur.
