Realizează rezumatul fragmentului: Olguţa n-avea bunici, Chipul vioi si ghiduş al moşneagului se încruntă de înduioşare. Ochii mici se micsorară sclipitori; mustetile-mproșcate-a neastampär tremurara zburlite. Cuprinzând c-o mänä häțurile incrustate cu mânile Olguţei, scotoci cu cealaltă în buzunarul de la piept, scoase o garofiță sălbatecă şi, binişor, înfipse in pletele întunecate ale fetiţei roşul luceafar al dedeochiului. Dănuț n-auzea decât tic-tacul inat at copitelor, bătând în tact cu inima lui, până-n inima pământului. Subt roțile bihuncei, şoseaua viscolea-ndārāt... Dânuț închise ochii. ....Se făcuse noaptea neagră ca iadul, când zmeul se näpusti naprasnic în urma fugarilor. Fugea calul lui Fat-Frumos ca vântul, dar zmeul s-apropia ca gândul şi Fat-Frumos simțea în spate..." Dănuţ deschise ochii, c-un fior în spate. Se prefăcuse el în zmeu, dar simtise numai spaima lui Fat-Frumos!... Ş-apoi, dacă Făt Frumos ar fi tăiat capul zmeului, cine-ar mai fi urmărit-o pe Olguţa?... Dănuţ porni din nou la drum, călare pe bihuncă... Domnul Deleanu ținea hăturile, dar nu i-ar fi trecut prin minte că nu mâna el calul... Si cum să-l fi mănat! Si bihunca, şi calul, şi hāturile, şi lon, care-l tinea pe Dănuț să nu cadă, de la spate, nu erau decât Dănuț prefăcut în ei toți. Cu dinții strânși, cu ochii închişi, cu fruntea incordată, Dănuț se iuțea după Olguţa, în rostogolul roților. In tic-tacul mat al copitelor. Dănuț se putea preface-n oricine şi-n orice, putea fi oricând, oriunde. N-avea decât să-nchida ochii... Să fi vrut el, cát râu n-ar fi putut face! Noroc că era milos! Dânut era mândru cu spaimă de putenle ascunse-n el... Odată se mâniase pe mama lui, fiindcă-l luase de urechi şi-l pusese la colt. Închizand ochii Dánut o omoråse... suferise... si, grabit, o înviase la loc, căci dacă murea mama, cine l-ar fi iertat! Nimeni nu banula tainele lui Dănuţ, nici doctorul care-l ştia pe de rost înlăuntru şi-n afară. Subt pleoapele lui Dănuţ, în adâncul lor, de acolo de unde vin lacrimile, se ascundea ceva, ca un somn cu visuri, cum închidea ochii era mai mare peste toți, chiar peste tata şi mama. Pe mama o făcea împărăteasă, pe tata ori general, ori mare sfetnic, pe Olguţa ori copil de casă, ori o trimetea la bucătărie.​