Explicație:
În prima jumătate a secolului al XVII-lea, țările românești (Țara Românească și Moldova) erau sub dominația Imperiului Otoman, care exercita un control puternic asupra afacerilor politice și economice. Domnitorii erau adesea numiți de Poarta Otomană și trebuiau să plătească tribut în schimbul păstrării puterii. Perioada a fost marcată de rivalități interne pentru tron, influența marilor puteri europene (în special Imperiul Habsburgic și Polonia) și o serie de reforme administrative și sociale încercate de unii domnitori pentru a-și consolida puterea și pentru a moderniza țările.
