(30 de punct Citiţi, cu atenţie, sursele istorice de mai jos: A. Pentru legitimarea actului de la 11 februarie [abdicarea domnitorului Al. I. Cuza] şi demonstrarea necesităţil aducerii în tară a unui print străin, au fost trimise delegații în străinătate. (...) Între timp plebiscitul (...) care a confir- mat, cu majoritate covârşitoare, alegerea lui Carol (...) ca domn al Româniel, a pus larăși Europa în fața unui fapt împlinit. Consolidarea și recunoașterea noii situații erau cu atât mai necesare cu cât (...) mişcarea separatistă, ma- nifestată la lași (...), a reliefat primejdia care ameninţa unitatea și integritatea statului român. (...) Constituția din anul 1866 proclama principiul monarhiei ereditare în favoarea principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen şi a moştenitorilor săi. În cuprinsul său (...) proclama libertățile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului, suveranitatea națională, guvernământul reprezentativ (...), responsabilitatea ministerială." (Gh. Platon, Istoria modernă a României) B. Astfel, paşoptiștii nu au exprimat nicio ostilitate față de sultan şi chiar şi-au declarat intenţia de a respecta toate obligațiile tratatelor încheiate cu acesta; nu au putut însă să-și ascundă ostilitatea faţă de Rusia și [ca urmare] au cerut să se pună capăt regimului instituit prin Regulamentele Organice (...). Paşoptiştii enumerau apoi principiile pe baza cărora intenționau să aşeze Principatul [Tara Românească] pe o cale nouă (...): egalitatea în drepturi a tu- turor cetăţenilor, (...) o largă participare la viața publică prin lărgirea drepturilor electorale; libertatea presei, a cu- vântului şi a întrunirilor (...); desființarea tuturor rangurilor şi titlurilor nobiliare; alegerea domnitorului din orice categorie a populaţiei pe termen de cinci ani. Proclamația de la Islaz a fost un program caracteristic pentru intelec- tualii (...) de la 1848, datorită accentului pus pe libertățile individuale, încrederii în bunele instituții şi prevederilor sale privind un rol sporit pentru cetățean în treburile publice." (Keith Hitchins, Românii. 1774-1866) Pornind de la aceste surse istorice, răspundeţi la următoarele cerinţe: 1. Numiți, din sursa A, legea fundamentală a statului român. 2. Precizaţi, din sursa B, o atitudine adoptată de paşoptiști. 3. Menţionaţi, din sursa A, respectiv din sursa B, câte o informație referitoare la cetăţean. 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine ideea conform căreia dommitorul/principele 3 puncte ar trebui să provină din orice categorie socială. 5. Scrieți o relaţie cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre 7 puncte aceste informații (cauză, respectiv efect). 6. Prezentați două acțiuni din deceniile patru-șase ale secolului al XIX-lea, care au favorizat realizarea statului român modern. 6 puncte 7. Menţionaţi o constantă a vieţii politice românești la sfârşitul secolului al XIX-lea. 4 puncte 2 puncte 2 puncte 6 puncte​