👤

Citiți cu atenție sursele de mai jos:
Moldova şi Ţara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renașterii
A. Într-o vreme [...] când conştiinta națională făcea progrese, revenirea pământenilor în scaunele de domnie din
nationale». [...] Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei [...] de marii boieri, revendică o participare mai importantă
in conducerea statului. [...] Obiectivele ei și-au găsit expresia în proiectul de constituție zisă a «Cărvunarilor» [...] care
în textul ei formula fără echivoc «principiul constitutional: domnia legilor»>, în înţelesul că autoritatea domnului era
limitată şi subordonată organismului reprezentativ - Sfatul obştesc. «Constituția Cărvunarilor» cuprindea un șir de
principii şi drepturi, precum respectul proprietății, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. [...] Aceste
principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime se arăta
preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. «Constituția Cărvunarilor.
fost violent
combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea
turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman [...]. Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea
alegerea domnilor de divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat [...]."
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
NT
NAL
B. „În Moldova şi Ţara Românească, intelectualii au căutat să desființeze protectoratul Rusiei şi să restabilească
echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, în timp ce în Transilvania, în [...] Banat [...] şi în Bucovina, ei şi-au propus să
unească toţi românii într-un singur stat autonom. S-a analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o parte şi de
cealaltă a Carpaţilor, pe baza puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre aceştia. Dar astfel de gândur
erau efemere, căci ipotezele [...] contraveneau realităţilor politice, în special pragmatismului Rusiei şi Austriei. [...] În
ciuda admirației nutrite față de Apus, paşoptiştii nu erau nişte gânditori abstracţi, care se străduiau să impună poporului
instituţii fără legătură cu experienţa istorică naţională. [...] Aspirațiile generației de la 1848 şi-au găsit expresia practică
în nemulţumirea generală, a tuturor claselor sociale din Principate, faţă de condițiile politico-economice existente. Mulţ.
boieri nu erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni [...], clasa mijlocie [...] protesta împotriva taxelor mar
[...], ţăranii erau hotărâţi să lupte pentru desfiinţarea îndatoririlor tot mai mari de clacă şi obligaţii faţă de moşieri. "
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi proiectul politic precizat în sursa A.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la ţărani.
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B.
4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că toate categoriile sociale sunt nemulțumite de
situaţia politico-economică.
5. Scrieți, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste
informaţii (cauză, respectiv efect).
6. Prezentaţi două acţiuni antiotomane desfășurate de România în contextul ,, crizei orientale".
7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu
după constituirea acestuia.


Răspuns :

Răspuns:

1. Proiectul politic precizat în sursa A este "Constituția Cărvunarilor".

2. Din sursa B, o informație referitoare la țărani este că "țăranii erau hotărâți să lupte pentru desființarea îndatoririlor tot mai mari de clacă și obligații față de moșieri".

3. Două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B sunt "Moldova și Țara Românească".

4. Litera corespunzătoare sursei care susține că toate categoriile sociale sunt nemulțumite de situaţia politico-economică este litera B.

5. Două informații din sursa A care se află într-o relație cauză-efect sunt:

- Cauza: "Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei... revendică o participare mai importantă în conducerea statului."

- Efectul: "Aceste principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-și asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obștesc."

6. Două acțiuni antiotomane desfășurate de România în contextul "crizei orientale" sunt:

- Participarea la Războiul de Independență din 1877-1878, care a dus la obținerea independenței de sub dominația otomană.

- Unirea Principatelor Române în 1859, care a consolidat autonomia față de Imperiul Otoman.

7. O asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia, ar putea fi:

- Adoptarea reformei agrare pentru îmbunătățirea situației țăranilor și redistribuirea pământului.

- Înființarea instituțiilor educaționale și culturale pentru promovarea alfabetizării și educației populației.

Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Istorie. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.


Wix Learning: Alte intrebari