as vrea 2 întrebări și 2 răspunsuri la lecția secolul fanariot :
Instaurarea domnillor fanariote

Actiunile antiotomane desfăşurate de Dimitrie Cantemir si Constantin Brâncoveanu l-au convins pe sultan să renunte la domniile pământene şi să instaureze domniile fanario- te. Până în anul 1774, domnii fanarioți erau descendenti ai unor familii de origine română, greacă sau albaneză: Mavro cordat, Callimachi, Ghica. Spre sfârşitul perioadei farariote, domnii erau de origine greacă: Caragea, Ipsilanti, Mavro-

gheni

Primul domn fanariot numit de către sultan a fost Nicolae Mavrocordat, mai întâi în Moldova (1711), apoi în Tara Ro- mânească (1716).

Caracteristici ale perioadei fanariote

Constantin Mavrocordat

Sistemul fanariot a integrat principatele române în structurile politico-militare si economi-

ce ale Imperiului Otoman, Perioada domniilor fanariote are o serie de caracteristici spe- cifice: numirea domnului direct de către sultan afectează grav autonomia internä, armata principatelor este desființată, fiscalitatea crește excesiv din cauza obligațiilor financiare și materiale faţă de otomani, domniile sunt scurte, boierimea se grecizează şi creşte nejusti ficat numărul dregătorilor.

Perioada fanariotă a avut însă şi aspecte pozitive: principatele nu sunt transformate în

Nicolas Mavroghani

Vestimentatie a boierilor fanarioți

paşalācuri (provincii otomane), în societatea românească pătrund elemente occidentale, se înfiinţează primele consulate, la Bucureşti şi laşi, există o deschidere spre cultură și re- forme din partea unor domni fanarioți. Boierii români se organizează în partida națională, care între 17161821 redactează aproximativ 40 de memorii adresate Constantinopo lului, Parisului sau Vienei, prin care se solicita înlocuirea domnilor fanarioți și revenirea la domniile pământene.

Domni fanarioți reprezentativi

Unii domni fanarioti, influențați de ideile iluministe şi de practicile despaților luminati, vor iniția o serie de reforme cu caracter social, economic, administrativ, juridic şi cultural, în direcţia modernizării principatelor.

Constantin Mavrocordat

În perioada 1730-1769, Constantin Mavrocordat a domnit de şase ori în Ţara Roma- nească şi de patru ori în Moldova. Planul său de reforme a fost prezentat într-un Proiect de constitutie (1746) si prevedea măsuri de modernizare vizand instituțiile, armata, finantele, justiţia şi administrația.

Reformele în domeniul administrației prevedeau ca dregătorii să fie plătiţi, iar conduce rea județelor să fie încredințată unor ispravnici, care trebuiau şi ei plătiți. Reformele fiscale au urmărit crearea unui echilibru între contribuabili, desființându-se dările multiple și intro- ducându-se un impozit fix pe cap de locuitor, plätibil în patru rate anuale. Pentru o justiţie mai eficientă, au fost înființate instanţe de judecată în ținuturi şi judeţe.Cea mai importantă reformă a fost însă în domeniul social și viza desființarea şerbiei. Astfel, în 1746 se desființează serbia în Tara Românească, iar în 1749 în Moldova. Tăranii serbi devin ţărani clăcaşi, liberi ca persoană, dar dependenți de boier prin lotul de pământ dat în folosință, Se stabilesc totodată şi zilele de clacă: în Ţara Românească, 12 zile pe an, iar în Molciova, 24 de zile pe an.

Alexandru Ipsilanti

A avut două domnii în Ţara Românească (1774-1782, 1796 1797) şi una în Moldo- va (1786-1788). Preocupat de cultură, a reorganizat Academia Domnească de la Sfântul Sava. A reorganizat sistemul poştal și a încurajat activitatea manufacturilor. A contribuit la modernizarea edilitară a Bucurestiului, stabilind o nouă delimitare teritorială şi dispunând construirea unei curti domnesti. Cea mai semnificativă realizare a fost în domeniul justiţiei, prin redactarea unui cod de

legi, Pravilniceasca condică (1780). A fost primul cod de legi din perioada fanariotă, ce va fi aplicat în Tara Românească până în anul 1818.

Contribuții la modernizarea dreptului au avut si alti domni fanarioți: Scarlat Callimachi, în Moldova, elaborează Codul Callimachi (1817), iar Ioan Caragea, în Ţara Românească, re- dactează Legiuirea Caragea (1818),

După Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu, partida națională îşi Indeplineste obiectivul, înlăturarea domniilor fanariote. In 1822, Poarta revine la domniite pământene, prin numirea în Moldova a lui Ioniță Sandu Sturdza şi a lui Grigore Dimitrie Ghica In Tara Românească.​