Extrage din articolul lexicografic al cuvântului ,cuptor" informațiile solicitate.

Cuptor, cuptoare: s. n. 1. Construcție de cărămidă, de piatră, de metal sau de lut, pentru copt pâinea și alte produse de panificație (diminutive: cuptoras). 1.1. Cantita te de pâine, de plăcinte etc. care se poate coace o dată. 1.2. Parte de deasupra acestei construcții, care se încălzeşte. Platformă zidită în prelungirea vetrei și pe care se doarme la țară, la căldură. 1.3. Despărțitură la mașina de gătit, la aragaz, în care se coc prăjituri, pâine sau se rumenesc mâncărurile. A sta (sau a zăcea, a dormi) pe cuptor sau a se muta de pe vatră pe cuptor = a fugi de lucru, a trândăvi, a lenevi A aduce (părinților) noră pe cuptor = a se însura. 2. (In industrie) Construcție spe- (În cială de încălzire, constituită dintr-o cameră cu pereți metalici căptușiți cu material refractar în vederea supunerii unui material la tratamente termice, de topire sau la alte operații tehnologice. 2.1. Cuptor de cărămizi = cantitate de cărămizi brute (din argilă) aşezate în așa fel încât să poată fi încălzite până la incandescență de un foc central înăbuşit. 2.2. Cuptor de var = construcție de zid în care se încălzeşte piatra e 7.​