POVESTEA OMULUI DE ZĂPADĂ
poveste populară
Într-o iarnă friguroasă, cu mult
omåt, un copil a avut ideea să aşeze
trei bulgări mari unul peste celălalt.
În joacă, i-a pus apoi bulgărelui
mai mic ochi, o gură zâmbitoare şi nas
dintr-un morcov. Pe cap i-a aşezat o
căciulă roşie. O mătură veche şi ruptă
era mâna.
Spre seară, omuleţul de nea cu
a rămas singur într-un
nas portocaliu
colţ, în grădina albă, îngheţată.
@
Zâna-larnă a zărit arătarea haioasă şi i-a dat viaţă.
Seara, au sosit două căprioare înfometate, păsărele zgribulite și iepurași care
au avut nevoie de ajutorul omului de zăpadă. În acea noapte geroasă, le-a dăruit
Pentru bunătatea și pentru generozitatea lui, Zâna-larnă s-a gândit să-i ofere
două daruri speciale: dragostea și aprecierea tuturor copiilor.
cadouri tuturor.
Cateva cuvinte despre generozitatea omului de zapada,va rog.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.