SUBIECTUL I
(30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. Într-o vreme [...] când conştiinţa naţională făcea progrese, revenirea pământenilor în
scaunele de domnie din Moldova și Ţara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva
desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renaşterii naţionale». [...]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei [...] de marii boieri, revendică o participare mai
importantă în conducerea statului. [...] Obiectivele ei şi-au găsit expresia proiectul de constituţie
zisă a «Cărvunarilor» [...] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional: domnia
legilor>>, în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ
- Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor» cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum
respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. [...] Aceste principii nu erau
aplicate însă consecvent, pentru că, în problema esenţială - cea a puterii - mica boierime se arăta
preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. «Constituţia Cărvunarilor>>
a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii
boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman [...].
Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa
durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat [...]."
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „În Moldova şi Ţara Românească, intelectualii au căutat să desfiinţeze protectoratul
Rusiei şi să restabilească echilibrul istoric cu Imperiul Otoman, în timp ce în Transilvania, în [...]
Banat [...] şi în Bucovina, ei şi-au propus să unească toţi românii într-un singur stat autonom. S-a
analizat chiar ideea unirii tuturor românilor de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor, pe baza
puternicelor legături etnice, lingvistice şi culturale dintre aceştia. Dar astfel de gânduri erau
efemere, căci ipotezele [...] contraveneau realităţilor politice, în special pragmatismului Rusiei şi
Austriei. [...] În ciuda admiraţiei nutrite faţă de Apus, paşoptiştii nu erau nişte gânditori abstracţi,
care se străduiau să impună poporului instituţii fără legătură cu experienţa istorică naţională. [...]
Aspiraţiile generaţiei de la 1848 şi-au găsit expresia practică în nemulţumirea generală, a
tuturor claselor sociale din Principate, faţă de condiţiile politico-economice existente. Mulţi boieri nu
erau de acord cu metodele autoritare folosite de domni [...], clasa mijlocie [...] protesta împotriva
taxelor mari [...], ţăranii erau hotărâţi să lupte pentru desfiinţarea îndatoririlor tot mai mari de clacă şi
obligaţii faţă de moşieri."
(M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi proiectul politic precizat în sursa A.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa B.
3. Menţionaţi două spaţii istorice precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B.
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că toate categoriile sociale
sunt nemulțumite de situația politico-economică.
3 puncte
rolul fiecăreia
7 puncte
6 puncte
statul român
4 puncte
5. Scrieţi, din sursa A, două informaţii care se află într-o relaţie cauză-efect, precizând
dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
6. Prezentaţi două acţiuni desfășurate de România în contextul ,,crizei orientale".
7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate în
modern, în primul deceniu după constituirea acestuia.
2 puncte
2 puncte
6 puncte