Răspuns:
Era o zi frumoasă de iarnă și Maria se pregătea să facă niște prăjituri pentru petrecerea de Silverster. Avea toate ingredientele necesare, mai puțin făina. Se uită în cămară, dar nu găsi niciun pachet. Se gândi să meargă la magazinul din colț, dar își aminti că era închis pentru sărbători.
- Ce fac acum? se întrebă Maria, preocupată. Nu pot face prăjituri fără făină!
În timp ce se gândea la o soluție, auzi un zgomot ciudat venind din bucătărie. Se duse să vadă ce se întâmplă și rămase uimită când văzu scena. Pe masă, lângă bolul cu aluat, stătea motanul ei, Tomi, cu botul plin de făină. Se pare că el găsise ultimul pachet de făină ascuns sub chiuvetă și îl desfăcuse cu ghearele.
- Tomi! strigă Maria, supărată. Ce ai făcut? Ai pierdut toată făina!
Motanul o privi cu ochi vinovați și începu să toarcă. Maria nu se putu abține să nu zâmbească. Era imposibil să se supere pe el. Era atât de adorabil și de nevinovat. Își luă motanul în brațe și îl mângâie.
- Nu-i nimic, Tomi, spuse ea. O să găsim o altă soluție. Poate putem face niște clătite cu făină de ovăz. Sau poate putem cumpăra niște prăjituri gata făcute de la cofetărie. Important e să ne distrăm de Silverster, nu?
Motanul miauă de acord și se cuibări în brațele ei. Maria se simți mai bine și se îndreptă spre telefon să sune la cofetărie. Spera să mai găsească ceva bun de comandat. Dacă nu, avea încredere că o să se descurce cumva. Avea pe cineva care o iubea și o înveselea mereu: motanul ei Tomi.
