Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să comentezi semnificaţia ultimelor două strofe ale poeziei Mezul iernei de Vasile Alecsandri. Vei avea în vedere ca prezentarea semnificaţiei strofelor să fie pusă în relație cu întregul text, să precizeze sentimentele exprimate/ sugerate de vocea ficțională și să conțină comentarea a două mijloace artistice (figuri de stil, alte mijloace de expresie).
în păduri trăsnese stejariit E un ger amar, cumpliti Stelele par înghețate, cerul pare otelit, lar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare.
Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşază bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainie de lumină.
O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare.
Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă - niciun pas; Dar ce văd?... în raza lunei o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.