👤
BLACKOWL132WIX
a fost răspuns

mia

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să comentezi semnificaţia ultimelor două strofe ale poeziei Mezul iernei de Vasile Alecsandri. Vei avea în vedere ca prezentarea semnificaţiei strofelor să fie pusă în relație cu întregul text, să precizeze sentimentele exprimate/ sugerate de vocea ficțională și să conțină comentarea a două mijloace artistice (figuri de stil, alte mijloace de expresie).

în păduri trăsnese stejariit E un ger amar, cumpliti Stelele par înghețate, cerul pare otelit, lar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Şi pe ele se aşază bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainie de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munții sunt a lui altare, codrii - organe sonoare Unde crivățul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viață, fără glas; Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă - niciun pas; Dar ce văd?... în raza lunei o fantasmă se arată... E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!

Vasile Alecsandri, Mezul iernei

dau coroana​​

Răspuns :

DMMARIAWIX

Răspuns:

Ce peisaj minunat și înfricoșător zugrăvește Vasile Alecsandri în ultimele două strofe ale poeziei "Mezul iernei"! Aceste strofe aduc în prim plan imaginea unei ierni aspre și înghețate, în care natura pare încremenită sub puterea gerului.

În păduri, stejarii par a fi loviți de fulgere, sugerând că frigul este atât de intens încât trăsnește chiar și copacii. Stelele par înghețate, cerul pare otelit, iar zăpada cristalină de pe câmpii strălucește ca un lan de diamanturi care scârțâie sub picioare. Aceste imagini sugerează o atmosferă de frig și imobilitate, în care totul pare încremenit în timpul iernii.

În a doua strofă, fumurile albe care se ridică în văzduhul scânteietor sunt comparate cu înaltele coloane ale unui templu grandios. Pe aceste coloane, bolta cerului senin se așază ca o cupolă, iar luna își aprinde farul tainic de lumină. Această imagine sugerează o atmosferă mistică și solemnă, în care natura devine un templu în care stelele ard ca făclii vecinice.

Munții sunt asemănați cu altare, iar codrii cu organe sonoare, în care vântul pătrunde și scoate sunete-ngrozitoare. Aceasta adaugă o notă de mister și înfricoșare în peisajul iernii, sugerând că natura își dezvăluie o latură sălbatică și neîmblânzită.

Prin intermediul acestor strofe, Vasile Alecsandri reușește să transmită sentimentul de frig și încremenire al iernii, dar și o atmosferă mistică și înfricoșătoare.

Explicație:

Baftă ❤️

Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.


Wix Learning: Alte intrebari