Într-un mic sat de pe malul unui râu (locativ), trăia un bătrân înțelept (nominativ), numit Gheorghe. Acesta avea în grija sa o grădină frumoasă (genitiv), plină de flori colorate și copaci înalți.
Într-o zi senină (ablativ temporal), Gheorghe a găsit în grădină un ou misterios (acuzativ), care strălucea în lumina soarelui. Bătrânul nu știa de unde provenea oul și a decis să-l păstreze într-o cutie specială (prepozițional).
În timpul nopții (genitiv), a avut un vis straniu (nominativ), în care o pasăre minunată (nominativ) a ieșit din ou și i-a vorbit. Pasărea avea o voce melodioasă (acuzativ) și i-a spus lui Gheorghe că va aduce noroc întregii comunități (dativ).
A doua zi, oamenii din sat au venit să vadă pasărea (acuzativ) minunată și oul strălucitor (nominativ). Cu toții au fost uimiți de povestea bătrânului și de miracolul care li s-a dezvăluit (dativ). Au hotărât să sărbătorească evenimentul cu un mare festin (ablativ), în cinstea pasării și a bătrânului Gheorghe.
Festivitatea a adus bucurie în inimile oamenilor și a adus un zâmbet pe chipul bătrânului înțelept (genitiv). Astfel, povestea lui Gheorghe și pasărea minunată a rămas în amintirea satului (locativ), ca un eveniment cu adevărat extraordinar (atribut pronominal posesiv).
