ISTORIA EVREILOR. HOLOCAUSTUL 1. Se dau următoarele surse istorice: A. "Numărul evreilor din Moldova a crescut, în secolul al XVIII-lea, nu numai prin spor natural, ci mai ales prin colonizări. Domnia, boierimea și înaltul cler erau interesate [...] să facă apel la alogeni, printre care se numărau și evreii, spre a-şi spori veniturile și a asigura prosperitatea economică a oraşelor și târgurilor din principat. În perioada fanariotă întâlnim aşezări evreieşti - în afara comunităților mai vechi stabilite la Iaşi, Suceava, Piatra Neamț, Botoşani, Bacău, Siret, Bârlad, Roman, Dorohoi, Chişinău şi Soroca - și în alte locuri [...]. Primul recensământ al populației Moldovei, efectuat de autoritățile militare de ocupație ruse, în mai-iunie 1774, din care rezultă adunați pe târguri, ocoale și ținuturi 1.323 evrei capi de familie, din care 843 în mediul urban (63% din totalul populației evreiești) și 480 în cel rural (37%), [...]. După anexarea Galiției de către austrieci [...], ținut pe care evreii îl populau în număr masiv, a început a doua emigrare a lor spre sud. [...] În momentul alipirii administrative a Bucovinei la Galiția, în 1790, s-au deschis larg porțile imigrării evreieşti, atât în amintita provincie românească, cât şi în Moldova. [...] Din punct de vedere profesional, evreii din Țara Românească se ocupau, ca și cei din Moldova, cu comerţul, arendăşia şi meşteşugurile. [...] Cea mai mare parte a populaţiei evreieşti din capitala principatului muntean era alcătuită, însă, din meseriaşi, repartizați pe specialități [...]. Printre profesiunile liberale sunt întâlniți dascăli și medici, dintre care cel mai însemnat a fost savantul sefard Daniel Fonseca (1672-1733), funcționând la Curtea lui Nicolae vodă Mavrocordat, totodată ca pedagog, cărturar şi diplomat ilustru." (Paul Cernovodeanu, Regimul evreilor sub fanarioţi (1711-1821)) B. "Trebuie menționat că toate aceste locașuri de rugăciune au îndeplinit și un rol social, desfăşurând o activitate permanentă în domeniul asistenței sociale. De sărbători se împărțeau populaţiei evreieşti sărace alimente, îmbrăcăminte și bani, iar de Pesah pachete cu azime, cartofi și ouă. Iarna se distribuiau lemne și cărbuni care se cumpărau din colectele strânse de la comercianții evrei din cartier. Odată cu înmulţirea populaţiei evreieşti din cartier, sinagogile existente devenind neîncăpătoare, se simțea nevoia ca în timpul marilor sărbători de toamnă să se improvizeze sinagogi la grădinița Eckstein sau în case particulare, frecventate și ele până la refuz". (Felicia Waldman, Anca Ciucu, Istorii și Imagini din Bucureștiul evreiesc) Pornind de la aceste surse, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Numiți domnitorul menționat in sursa A. 2. Precizați, potrivit sursei A. două căi de creștere a populaţiei evreieşti din spațiul românesc în sec. al XVIII-lea. 3. Menționați trei aşezări evreieşti din Moldova. 4. Identificați în sursa B două informații referitoare la rolul deținut de sinagogă în viața comunităților evreieşti din spațiul românesc. 5. Formulați un punct de vedere referitor la rolul religiei în cadrul civilizației și comunității iudaice din spațiul românesc.​