Răspuns:
Era o dimineață splendidă de primăvară, iar parcul înflorit atrăgea o mulțime de vizitatori. În mijlocul acestui decor idilic, Maria, însoțită de prieteni, admira florile și copacii înflorescând. Într-un colț al parcului, sub umbra unui copac secular, se afla o bancă așteptând să fie ocupată. Maria și prietenii ei au ales să se așeze acolo pentru a se bucura de atmosfera liniștită.
Pe bancă, lângă Maria, se afla o carte interesantă, pe care o citea cu pasiune. În acea zi, cartea a devenit nu doar o sursă de divertisment, ci și un companion de nădejde în călătoria prin lumea fermecată a literaturii. Complementul direct al acestei activități plăcute era cartea însăși, iar complemente prepoziționale precum "pe bancă" și "cu prietenii" adăugau nuanțe de confort și socializare.
Pe măsură ce paginile se întorceau, cuvintele cărții captivau mintea Mariei. În timp ce soarele își făcea apariția printre crengile copacilor, Maria simțea cum acea zi specială de primăvară devenea și mai memorabilă. Complemetele directe și prepoziționale contribuiau la descrierea detaliată a fiecărui moment petrecut în parc.
După ce au citit câteva capitole, Maria și prietenii ei au hotărât să plece și să exploreze mai mult parcul. În drum spre ieșire, un băiat întâmplător le-a întins un zâmbet, fapt ce a devenit un complement indirect al zilei lor, aducând o notă de bucurie și interacțiune umană.
Astfel, într-o zi aparent obișnuită, cuvintele, natura și întâlnirile cu oameni noi au creat o experiență bogată și memorabilă pentru Maria și prietenii ei. Complemetele directe și prepoziționale au conturat fiecare detaliu al acestei călătorii, iar complementul indirect a fost reprezentat de bucuria adusă de simplul zâmbet al unui necunoscut.
