Cele două ceasuri, în tren, le-am petrecut neliniştit, stăpânindu-mă să n-o sărut, să n-o îmbrăţişez. Mă întrebam la răstimpuri, fără să ştiu dacă eu voiam să mă întreb sau dacă întrebarea mă stăpâneşte: o iubesc? Nu puteam răspunde. Dar mă simţeam trist, trist când răspundeam: o iubesc... Mi se părea că alături de răspuns încolţeşte o nouă întrebare: aceasta e dragostea?... Şi iarăşi mă gândeam: nu! nu!... Nonora era plictisită şi fluiera. Îmi spuneam cât de mult va trebui să mă schimb ca să-i plac: să ştiu glume, s-o conduc la spectacole, să ştiu să-i apuc braţul, fără să-mi încurc paşii, să-i vorbesc curtenitor în public, fără să mă stânjenesc, să fiu îndrăzneţ, să învăţ dansurile, să-mi croiesc hainele la magazine de pe Calea Victoriei, să-mi părăsesc cărţile, să pierd prietenia lui Radu... [...] În mine chemările creşteau, creşteau. Îmi vedeam anul fărâmiţat din pricina Nonorei. Şi cel puţin dacă mi-ar fi dragă. Dar nu mi-e dragă. Mă tulbură, numai. ” (Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop, Vol. II –GAUDEAMUS, Partea I – Capitolul III -Nonora) ELEMENTE DE TEORIA LITERATURII 1. Identifică tipul de narator prezent în fragmentul propus şi motivează-ţi prin două argumente exemplificate alegerea făcută. 2. Selectează, din text, două secvențe de dimensiune temporală și două secvențe de dimensiune spațială ale acţiunii. 3. Comentează, în minimum 60 de cuvinte, afirmaţia marcată cu bold în text, raportând-o, implicit, şi la propria concepție despre efectele iubirii în perioada adolescenței.​