Peisajul epocii fanariote
Citeşte cu atenție următoarele fragmente din Istoria românilor (vol. III) de Constantin
C. Giurescu şi răspunde apoi cerințelor date.
„Cu trecerea lui Dimitrie Cantemir, în care turcii puseseră atâtea speranțe, la ruși, sulta-
nul hotărăşte să nu se mai încredinţeze tronul Moldovei unui domn de țară, ci să-l dea
unui grec dintre cei legați, prin slujbă, familie şi interese, de împărăție, spre a-l avea ast-
fel întotdeauna la mână."
Precizează cauza încredinţării tronului Moldovei unui grec.
.
.
b La Constantinopol, pe malul de miazăzi al Cornului de Aur, minunatul golf al Bosforului,
a existat şi există şi astăzi cartierul Fanar, numit astfel de la un far sau fanar, pus acolo
pentru orientarea corăbiilor. În acest cartier, în mijlocul căruia se află Patriarhia orto-
doxă, locuiau mai cu seamă grecii [...]. Erau oameni pricepuți în afaceri, cu multe relaţii,
cunoscând bine pe fruntaşii împărăției, cărora le furnizau tot felul de mărfuri, ambitioşi,
dar, în acelaşi timp, intriganţi şi lacomi."
1 Menţionează două trăsături ale locuitorilor cartierului precizat în sursă.
2 Selectează o informație referitoare la cartierul precizat în sursă.
„În răstimpul de peste o sută de ani cât ţine ea [epoca fanariotă), au fost nu mai puțin de
40 de domnii în Muntenia şi 36 în Moldova, în afară de diversele ocupaţii ruse și austri-
ece. Media unei domnii era deci foarte scurtă. Turcii, de altfel, şi fixaseră în practică, încă
de mult, la trei ani durata unei domnii: pentru înnoirea ei trebuia plătită o sumă impor-
tantă, numită mucarer. Era şi un mucarer mic, care se plătea în fiecare an."
Formulează, pe baza textului dat, un punct de vedere referitor la domniile fanariote.
.
nás
fan
ter
de
Fa
de
$
1