Răspuns :
Răspuns:
Elementele de structură ale textului argumentativ:
1. Introducere: Textul începe cu o citată semnificativă de la Liviu Rebreanu, urmată de o afirmație care introduce tema centrală - durerea și leacul pentru aceasta.
2. Teză: Teza sau afirmația principală este expusă în primul paragraf, afirmând că orice durere are un leac, iar greutatea constă în a-l descoperi.
3. Argumentare: Textul dezvoltă argumente în două direcții principale. În primul rând, se discută despre limitele omului ca mijloace de apărare, evidențiind că suferința reprezintă o amintire a caracterului efemer al vieții. În al doilea rând, se subliniază că suferința și durerea sunt mijloace de a descoperi privilegiul de a trăi.
4. Exemplificare: Argumentele sunt susținute prin exemple, cum ar fi suferința în fața morții și conștientizarea caracterului efemer al suferinței.
5. Concluzie: Se ajunge la concluzia că secretul vindecării durerei constă în conștientizarea caracterului efemer al acesteia și că suferința se vindecă în timp.
Conectorii identificați:
1. Conectori de introducere:
- "Liviu Rebreanu spune că..."
- "Durerea poate fi considerată..."
2. Conectori de dezvoltare a ideilor:
- "În primul rând..."
- "În aceeași ordine de idei..."
- "Așadar..."
3. Conectori de exemplificare:
- "Una dintre aceste limite este..."
- "În același timp..."
4. Conectori de concluzie:
- "Așadar, secretul descoperirii leacului..."
- "Suferința și durerea se vindecă în timp."
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.