Răspuns:
Era odată un băiat curajos care se plimba prin pădurea înverzită. În mijlocul copacilor falnici, ochii săi sclipitori au zărit o rochie aurie atârnând de o creangă. Cu pasul ferm și inima plină de curiozitate, s-a apropiat și a atins ușor materialul strălucitor.
În acel moment, soarele strălucitor a străpuns coroana copacului și a luminat perfect o floare miresmată, ce părea aștepta cu nerăbdare momentul. Băiatul a cules delicat floarea și a simțit cum miresmele se împrăștie în jurul său.
Cu buchetul în mână, s-a întors acasă la mama sa iubitoare, care îl aștepta cu brațele deschise. În timp ce își mângâia părul blond, mama i-a spus cu drag: "Ai adus o floare atât de frumoasă! E timpul să-i găsim un loc special în grădina noastră. Ce culoare crezi că ar merge cel mai bine cu ea? Albastru cere?"
Băiatul a zâmbit și a răspuns: "Da, mamă! Cred că albastrul cerului va face ca floarea să strălucească și mai mult în grădina noastră iubitoare!"
