Răspuns:
Într-o mică casă, bătrânul cu buzunarele goale privi cu nostalgie colțul său de lume. În fiecare dimineață, aroma portocalelor proaspete umplea încăperea, aducând amintiri pline de căldură și bucurie. Bătrânul își petrecea zilele contemplând vremurile când buzunarele lui erau pline de experiențe și aventuri.
În casa sa mică, cu pereții vopsiți în culori calde, bătrânul își găsea liniștea. Fiecare colțișor era plin de amintiri, iar portocalele de pe masă aduceau o părticică de vigoare în viața sa senină. Chiar dacă buzunarele lui nu mai aveau bogății materiale, sufletul său era plin de bogății spirituale.
În serile liniștite, bătrânul își aduna gândurile și se bucura de simplitatea vieții sale. Casa sa era mai mult decât o simplă locuință; era un sanctuar al amintirilor și al înțelepciunii acumulate de-a lungul anilor. În mijlocul acestei atmosfere calde, bătrânul găsea fericirea în lucrurile simple, cum ar fi mirosul dulce-alăturat de portocale și amintirile pline de viață.
Răspuns:
Într-o mică casă din colțul străzii trăia un bătrân simpatic. Zidurile casei păreau să păstreze povestea timpului, iar mobila veche își spunea cu delicatețe trecutul. În fiecare dimineață, bătrânul își umplea buzunarele cu portocale proaspete, aduse de la târgul din apropiere. Aroma dulce își făcea loc prin fiecare colț al locuinței, creând o atmosferă plină de căldură și sărăcie îmblânzită de bunătate.