Se dă textul: Plouă năprasnic zi şi noapte. Când încetează puțin, începe din nou, cu o şi mai mare furie, cu un fel de entuziasm prostesc. O ploaie torențială, care se înverşunează atât de inutil și de contrar obişnuinţelor naturii a treia zi după începutul ei, are ceva comic. Şi a venit aşa de discret şi de modest-o uşoară picurare pe frunzele copacului de la geam, într-o seară, pe la - furişare. aprinsul lumânărilor. Dar aerul modest era - Am găsit pe Adela în cerdac, îmbrobodită şi cu o haină, scurtă, blănită. Faţa ei ieşea atât de mică şi de spirituală din broboada neagră de lână împletită! Și gândul că haina groasă îi păstrează căldura... P S Citea ,,Război şi pace". E abia la volumul al doilea. Am rugat-o sa nu întrerupă lectura să continue până unde se isprăveşte capitolul, căci altfel plecă-și, ca să-¹¹ arăt că hotărârea mea e serioasă, am luat un album de pe masă şi am început să-l rasfoiesc. Ea a râs şi a declarat că se supune: Dar cum ai să mă controlezi dacă am citit până la sfârşitul capitolului? Ai să mă crezi Convenţia stabilită, ea îşi reluă lectura întreruptă. Eu, se înţelege, fineam albumul în mână numai de formă. E atât de plăcut să o priveşti când nu ştie că o priveşti, şi mai cu seamă cânc (G.Ibrăileanu) aitosta pe cuvânt?
