SUBIECTUL I (50 de puncte) Citește următorul fragment: Lumea în care m-am născut eu nu privea cu ochi buni călătoriile. Era o lume închisă. Tatăl meu a făcut o singură călătorie, care a durat vreo cinci ani, străbătând câteva țări dus şi întors, şi care nu i-a lăsat o amintire prea plăcută, deşi a întreprins-o gratuit. Poate fiindcă n-a dorit-o şi a fost constrâns să voiajeze. Se afla la coasă, în 1914, când a sunat mobilizarea, după glontele de la Sarajevo, şi a fost înrolat fără să fie întrebat dacă era dispus sau nu să-şi lase fânul neuscat și să pornească prin Europa, în furgoanele imperiului habsurburgic. Singura amintire din această lungă şi primejdioasă călătorie a tatei e un tablou, cu un călăreţ al cărui cal parcă zboară. Se află pe peretele de deasupra patului meu acum şi, de câte ori ridic ochii, il văd. [...] Am copilărit sub acest tablou, aşezat pe peretele dinspre răsărit, dinspre uliță, al casei şi am fost foarte mândru că tata a zburat prin aer pe un asemenea cal de poveste. Ceva mai târziu am descoperit, nu fără o strângere de inimă, că şi uniforma şi calul erau un desen standard şi că numai calul călăreţului a fost fotografiat şi montat în acest desen. Atunci mi-a mai scăzut entuziasmul, dar păstrez cu emoţie această unică amintire rămasă mie din singura călătorie a tatei. El mai avea una. İşi pierduse pe jumătate vocea, vorbea slab, stins. Fusese îngropat de un obuz, stătuse acoperit de pământ până la bărbie, iar aceasta îi afectase coardele vocale. Mama a călătorit tot o singură dată. Pe o distanţă mai scurtă şi, spre deosebire de tata, pe jumătate de bunăvoie. Din Lisa, care pe atunci era sat grăniceresc, la Bucureşti. Ca să evite formalitățile, dar probabil şi costul călătoriei, mama, cum era foarte tânără, n-avea nici optsprezece ani, a preferat să treacă munţii, mergând pe jos până în Bucureşti, unde s-a angajat fată în casă, în familia unui doctor ce locuia undeva e lângă Piaţa Romană. A rămas o singură iarnă, strângând bani pentru zestre. Apoi s-a întors în Lisa, pe aceeaşi cale, şi n-a mai plecat decât în ianuarie 1965, în cimitirul din capătul uliței pe care m-am născut eu. Acestea au fost singurele călătorii ale părinţilor mei. În rest, ei au mers pe aceleaşi drumuri, apropiindu-se ori depărtându-se puțin de munte, după cum cereau treburile, şi au văzut răsăritul şi apusul soarelui din acelaşi punct. Viaţa lor a curs într-un cadru restrâns, bine delimitat şi geografic, de munţi la miazăzi şi de dealurile de pe malul Oltului la Minu orobov miazănoapte. Octavian Paler, Viața ca o coridă * Sarajevo- localitate în Serbia unde a avut loc atentatul asupra prinţului moştenitor Franz Ferdinand, care a condus la izbucnirea Primului Război Mondial
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenţei pe jumătate.
2. Menţionează două trăsături morale ale mamei autorului, utilizând informaţiile din textul dat.
3. Precizează care este numele localității în care s-a născut Octavian Paler, justificându-ți răspunsul cu o secvenţă din text .
4. Explică motivul pentru care tatăl autorului pleacă pentru o perioadă din sat.​