Răspuns:
În iarnă blândă, când fulgii dansează,
Pământul se-nvelește în haina-i albă.
Cerul privește cu ochi de cristal,
Iar viscolul șoptește o poveste caldă.
Prin păduri adormite, copacii se îmbracă,
Cu straie de gheață, ca niște bijuterii.
Lumina lunii oglindindu-se în zăpadă,
Noaptea devine o simfonie de misterii.
În casele liniștite, colindă bucuria,
Un foc în șemineu strălucește cu ardoare.
Povestea iernii se scrie în clipe de tihnă,
Un cântec de amor în inima naturii zboară.
Și-n peisajul magic, sub acoperișul de stele,
Îngerii noptii veghează pe-aleile tăcute.
Iarna aduce farmec, în inimi aprinde făclii,
O poezie eternă, în versul ei frumos ascultată.
Explicație:
facută de mine :)
