5. Identificați frazele în care descoperiți greșeli de acord (adjectiv-substantiv); corectați greșeala și subliniați cuvântul la care s-a făcut corectura.
a. I-am oferit câteva cadouri acestei deosebit de apropiată prietenă.
b. Ca tineri proaspeți căsătoriți, ei sunt în atenția întregii familii.
c. Aplicarea hotărârii de curând adoptate întâmpină mari greutăți.
d. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat.
e. Câți studenți au lipsit nemotivați.
f. Situația cea mai frecvent întâlnită este de abandon școlar.
7. Precizați rolul mărcii reflexive se (reflexiv inerent/marcă pasivă) în enunțurile următoare, după model :
Blugii se decolorează de la soare.- se reflexiv inerent (a se decolora este forma de dicționar a verbului)
Blugii se decolorează cu substanțe speciale.- se este marcă pasivă verbul a decolora este tranzitiv.
a. Merele se coc vara.
b. Merele se coc la foc mic.
c. Ciorba se acrește dacă nu stă la frigider.
d. Ciorba se acrește cu borș.
e. Bulgării se sfărâmă cu lopata.
f. Bulgării se sfărâmă când plouă.
8. Completați în enunțurile de mai jos cu una din formele verbale fii sau fi. Motivați alegerea, explicând structura morfematică a fiecărei forme:
a. Să .....indiscret!
b. Nu.....indiscret!
c. Să ....cuminte!
d. ....cuminte!
9. Corectați, unde este cazul, formele verbale subliniate din următoarele enunțuri:
a. Bănuie că cineva i-a descoperit secretul.
b. Colegul meu nu a reușit să copie.
c. Auzisem și noi că nu vor fi schimbări.
d. Câteodată ne bătem cu bulgări de zăpadă.
e. Ne-ar place să nu mai dăm examene.
f. Vă rog să taceți.
g. Cartea va apare la sfârșitul lunii.
h. Își dorește mult să aibe și el un cățel.
i. Secvențele se succed cu repeziciune.
j. Aceste scene preced punctul culminant al a acțiunii.
k. Nu-i zii mamei ce ai auzit!
l. Nu fă așa ceva!
10. Citiți textul următor și identificați problema/ fenomenul la care se referă! Formulați într-un enunț ideea centrală a textului și apoi exprimați-vă opinia în legătură cu aceasta. (10-15 rânduri).
În ultimul timp se observă o tendinţă de abandonare a adresării tradiţionale, politicoase, preferându-se un fel de tutuire generală. Faptul acesta este privit cu rezervă şi chiar cu indignare, mai ales de vorbitorii care aparţin vârstei a treia, nemulţumiţi în special de formulele utilizate în vorbirea publică (radio şi televiziune): « aveţi grijă de voi », « şi tu poţi câştiga » […]. Pe de altă parte, promotorii acestui tu – voi intim, familiar, îşi justifică atitudinea prin efectul de relaxare şi dezinhibare benefic pentru comunicarea directă, interactivă. Dincolo de interesul profesional şi « democratizarea » (= « modernizarea») relaţiilor interumane, influenţa unor modele străine nu poate fi negată. Avem în vedere în primul rând contribuţia unor filme americane, ale căror texte nu beneficiază întotdeauna de o adaptare inteligentă la tradiţia sociolingvistică a publicului românesc. Tutuirea reciprocă, generalizată, utilizarea directă a unor vocative (doctore!, generale!, profesore!) sunt calchieri care contravin normelor limbii române în împrejurări care reclamă conotaţii de politeţe. În afară de maestre şi părinte, sunt puţine vocative care, chiar neînsoţite de substantivele politeţii (domn, doamnă, domnişoară), să fie compatibile cu exprimarea reverenţioasă. În engleză, întrebarea Generale, poţi să mă ajuţi? venită din partea unui caporal oarecare, nu încalcă nicio regulă, dar în română este inacceptabilă. (G. Gruiţă, Moda lingvistică 2007, pp. 68-69).
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.