Răspuns:
Sentiment *ondator, primordial, draostea e percepută ca o „%n*riuratăluptă”, ce tinde să distruă materialitatea &in'ei #„e mai puternică decât mine,decât oasele mele”), să o ia %n posesie dincolo de oin'ă, pentru a putea &remodelată( .ximoronul „mereu dureroasă, minunată mereu” conduce la oconciliere a contrariilor, la exprimarea paradoxului iubirii +i poten'ea"ă ambiuitateatextului, alături de procedeul inambamentului, al continuării propo"i'iei %n ersulimediat următor( Starea poetică redată %n prima stro*ă, contradictorie, minunată +i totu+idureroasă, este comunicată %ntr-o atmos*eră ritualică, iită prin maia cuântuluicare trans&urea"ă realitatea, a+a cum suerea"ă primul ers al celei de a douastro*e, imprenate de lirismul subiecti, prin *olosirea erbelor la conuncti,persoana : „Să stăm de orbă, să orbim, să spunem cuinte luni, sticloase(”;iperboli"at +i apropiat de sensul său biblic din „<ene"ă”, cuântul are, alt*el spus,puterea de a crea un nou uniers, %n care %ndrăosti'ii recompun unitatea pierdută,cea de la %nceputul lumii, din !aradis( 3ntre tinerii care alcătuiesc un cuplu adamicmodern, orbele se trans*ormă din realitate acustică %n materie solidă, deininstrumente, „dăl'i” ce +le*uiesc atât existen'a materială, terestră, dându-i *ormă,cât +i timpul, &indcă „despart 5uiul rece de delta &erbinte”, „"iua de noapte,ba"altul de ba"alt”, reali"ând o armoni"are a opuselor, idee subliniată prinmiloacele artistice alese de poet, precum antite"a „rece”- „&erbinte” +i repeti'ia„ba"altul de ba"alt”( Cuântul e simultan cântec, obiect dual, deopotriă acustic-erbal +i armonios-mu"ical, constituie un simbol, un liant ce prinde, pentru e+nicie,păr'ile sau su5etele celor doi, %ntr-un %n
