👤


Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. "Asupra acestui Belgrad a pornit cu război Mehmet (....) Năvălind în faţa oraşului, a început împresurarea. La
mijloc între amândouă râurile este aşezată o limbă de pământ (...) acolo oprindu-se şi aşezându-se tabăra, împresura
cetatea şi bătea cu tunurile zidul şi ienicerii, sub acoperişuri, apropiindu-se de ziduri trăgeau cu arcul în peoni
(unguri)... În gândul său Împăratul îşi făcea planul că, dacă fluviul ar fi în stăpânirea lui şi dacă peonii în viitor n-ar
fi în stare să treacă în oraş din partea cealaltă a fluviului şi să vină la luptă, i-ar fi mai uşor să câştige oraşul şi să-l
cucerească, și a echipat o flotă mare şi-şi pregăti ca la două sute de vase, îmbarcând marinarii în ele, cu gândul să
țină ocupat fluviul, ca să împiedice armata poenilor să treacă în oraş... Dar împăratul poenilor căci dânsul cu
multă armată tăbărâse în regiunea de dincolo de fata Belgradului - echipând şi dânsul vase foarte puternice, câte îi
erau la îndemână la Buda coborât pe fluviu în jos, cu gândul să dea lupta pe apă cu vasele împăratului. Vasele
împăratului au urcat pe o întindere mare de apă în sus de-a lungul malului dinspre fara poenilor şi pustiind, ardeau,
prădau. Nu după mult timp a coborât și flota poenilor şi, năpustindu-se asupra vaselor împăratului, pe unele le-au
scufundat, pe altele însă le-a şi prins, ca la douăzeci de corăbii. Şi poenii pe marinari i-a ucis şi, în corăbiile care erau
deșarte, au aşezat trupurile nenorociţilor, şi, rânduindu-le cruciş şi curmeziş, le-a lăsat să fie duse în apă în jos în
(Laonic Chalcocondil despre bătălia de la Belgrad, 1456)
tabăra împăratului”".

B. "Astfel, pe când se întorceau şi toate le ține în mare pază, după ce ostașii din Polonia Mică, mai bine înarmati (...)
au fost atacați de mercenarii turci, de ungurii transilvăneni şi de moldoveni au fost ucişi şi nimiciţi. Oastea duşmană
urmărind pe pruteni şi moscoviți, care se aflau în urma taberei polonilor, i-au ucis sau luat prizonieri şi apoi i-au
vândut ca robi. Şi mulți poloni legaţi unii de alţii de păr, erau bătuți în faţa lui Ștefan voievodul, iar restul au fost
vânduți ca sclavi în Turcia sau în alte ţări. O parte din prada luată de la poloni a fost trimisă de Ștefan cel Mare
sultanului Baiazid al II lea".
(Matei Miechowski despre bătălia de la Codrii Cosminului, 1497)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Precizați secolul la care se referă sursele A şi B

2. Numiţi conducătorul Moldovei precizat la sursa B
3. Precizaţi locul unde s-a dat câte o bătălie menţionată în sursa A şi în sursa B
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că armata moldovenilor este menţionată ca
"oastea duşmană"

5. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la tactica de luptă a sultanului Mehmet, susţinându-l cu două
informații selectate din text aflate în relaţie cauză-efect
6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice care au vizat spaţiul românesc în Evul Mediu şi/sau la începutul epocii moderne

7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia conflictele militare la care participă voievozii
români se integrează în relaţiile internaţionale din Evul Mediu.


Răspuns :

Răspuns:

Secolul la care se referă sursele A și B:

Sursa A se referă la secolul al XV-lea.

Sursa B se referă la sfârșitul secolului al XV-lea, anume anul 1497.

Conducătorul Moldovei menționat la sursa B:

Conducătorul Moldovei menționat la sursa B este Ștefan cel Mare.

Locul unde s-au dat bătăliile menționate în surse:

Sursa A: Bătălia a avut loc la Belgrad.

Sursa B: Bătălia a avut loc la Codrii Cosminului.

Litera corespunzătoare sursei care susține că armata moldovenilor este menționată ca "oastea dușmană":

Răspuns: B

Punct de vedere referitor la tactica de luptă a sultanului Mehmet, susținut cu două informații din sursa A:

Punct de vedere: Sultanul Mehmet își făcea planuri strategice pentru cucerirea orașului Belgrad.

Informații selectate:

a. A echipat o flotă mare și și-a propus să țină ocupat fluviul pentru a împiedica armata poenilor (ungurilor) să treacă în oraș.

b. A bătut cu tunurile zidul și a împresurat cetatea.

Două acțiuni diplomatice care au vizat spațiul românesc în Evul Mediu și/sau la începutul epocii moderne:

a. Tratatul de la Adrianopol (Edirne) din 1568, încheiat între Ștefan cel Mare și Soliman Magnificul, a consfințit frontiera dintre Moldova și Imperiul Otoman.

b. Tratatul de la București din 1812, care a pus capăt războiului ruso-turc și a condus la cedarea Basarabiei de către Imperiul Otoman către Imperiul Rus.

Argumentarea afirmației conform căreia conflictele militare la care participă voievozii români se integrează în relațiile internaționale din Evul Mediu:

Un fapt istoric relevant este participarea lui Vlad Țepeș la lupta împotriva Imperiului Otoman în timpul celei de-a treia cruciade (1462). În această perioadă, relațiile diplomatice și conflictul militar al voievodului au avut implicații semnificative asupra echilibrului de putere în regiune și în relațiile internaționale ale vremii.