👤

ce e pronumele reflexiv?

Răspuns :

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a:

1) cazul acuzativ: pe sine, se, s

2) cazul dativ: sie, sieşi, îşi, şi

Pentru persoana I și persoana a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele contractate ale pronumelui personal:

1) cazul acuzativ

a) persoana I: mã, m, ne, n

b) persoana a Il-a: te, t, vă, v

2) cazul dativ

a) persoana I: îmi, mi, ne, ni

b) persoana a Il-a: îți, ţi, vă, vi;

Din cauză că are aceeași formă, pronumele reflexiv poate fi uşor confundat cu cel personal. 1) când persoana verbului coincide cu cea a pronumelui => este pronume reflexiv (ex: Te-ai trezit târziu)

2) când persoana verbului nu coincide cu cea a

pronumelui => este pronume personal (ex: M-ai trezit târziu) În general, pronumele reflexiv este marcă a diatezei reflexive şi se ia împreună cu verbul. În acest caz pronumele reflexiv nu are funcție sintactică.

Exceptie: când răspunde la întrebările pe cine? sau cui?, pronumele reflexiv capătă funcții sintactice:

1) complement direct: S-a regăsit pe sine.

2) complement indirect (dativ): Și-a dat șieşi o palma.

3) complement circumstanţial de loc: L-a aşezat lângă sine.

4) atribut pronominal (dativ posesiv): Maria și-a numărat banii.

5) atribut pronominal prepozițional: Lauda de sine nu miroase-a bine.

Model de analiză:

1) Şi-a pus toate speranţele în el.

și- = pronume reflexiv, persoana a III-a, numărul singular, cazul dativ posesiv, funcția sintactică de atribut pronominal

în el = pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, numărul singular, precedat de prepoziția simplă "în", cazul acuzativ, funcția sintactică de complement indirect)

Te-ai trezit după mine. te- = pronume reflexiv, persoana a II-a, numărul singular, cazul acuzativ, fără funcţie sintactică după mine = pronume personal, persoana I, numărul singular, precedat de prepoziția simplă "după", funcția sintactică de complement circumstanţial de timp.

Răspuns:

Pronumele reflexiv ține locul unui substantiv (obiect) asupra căruia se manifestă în mod direct sau indirect acțiunea verbului și are forme doar pentru cazurile dativ și acuzativ. Atunci când acțiunea se reflectă în mod direct, pronumele este în cazul acuzativ, iar atunci când se reflectă indirect stă în cazul dativ.