Forma de organizare statală a românilor în Epoca Medievală a
Sfatul Domnesc, Marea Adunare a Ţării şi adunările generale
fost voievodatul, cu instituțiile sale politice: domnul (voievodul),
(congregațiile în Transilvania).
Domnia. La fel ca şi în Occident, forma de organizare politică
în Ţările Române a fost monarhia de tip medieval, dar cu trăsături
proprii, determinate de specificul societății româneşti. În fruntea
statului se plasa un domn, numit şi voievod. Succesiunea la domnia
Ţărilor Române a fost ereditar-electivă: urmaşul la conducere era
ales numai pe linie masculină dintre membrii familiei domnitoare,
de os domnesc". Succesiunea nu se făcea automat de la domn la
fiul său cel mai mare, dar se alegea dintre fiii domnului. În cazul in
care tronul devenea vacant, putea fi desemnat ca succesor oricare
dintre descendenții dinastiei domnitoare: a Basarabilor în Ţara Ro
mânească şi a Bogdăneştilor/Muşatinilor în Țara Moldovei, chiar şi
dacă era copil nelegitim. Era obligatoriu să nu fie ,,însemnat", adică
să nu aibă defect fizic. Până în primele decenii ale sec. al XVI-lea
domnul era ales de o adunare mai largă, la care participau boieri-
mea, curtenii şi clerul. Particula ,,Io" (de la Ioannes) făcea parte din
titulatura domnului şi reflecta originea divină a puterii domnești,
cel ales de Dumnezeu". Voievodul era uns cu mir (ulei sfinţit) şi
incoronat de mitropolit în cadrul unei ceremonii religioase. Rezumat
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Istorie. Sperăm că informațiile disponibile v-au fost utile. Dacă aveți întrebări suplimentare sau aveți nevoie de sprijin, nu ezitați să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la favorite pentru acces rapid.