Răspuns:
Într-o noapte liniștită, am rătăcit prin universul tăcut al gândurilor mele, descoperind steluțe ce străluceau pe pământ. Pe aleea vieții mele, am găsit mici miracole luminoase, oameni care, în modestia lor, străluceau ca niște steluțe ascunse în pământul cotidian.
Fiecare zâmbet, o mică stea, răspândind căldură și lumină în jur. Fiecare gest de bunătate, o sclipire în nopțea indiferenței. În lumea agitată, am descoperit steluțe pe pământ care, prin compasiune și înțelegere, aduceau răsărituri în sufletele celor din jur.
Prin ochii mei, stelele nu erau doar puncte luminoase de pe cer, ci și luminițe ale inimilor curate, reflectate în privirile celor ce nu uitaseră să viseze. În fiecare poveste de viață, am găsit steluțe scânteind ca ghizii luminoși, îndrumându-ne pe drumurile întunecate ale incertitudinii.
Pe pământ, steluțele erau profesori tăcuți, învățându-ne lecții despre modestie și solidaritate. Am învățat că a fi o stea pe pământ nu înseamnă să fii cel mai strălucitor, ci să luminezi calea altora în timp ce strălucești în liniște.
Așadar, în fiecare pas pe acest pământ, căutăm steluțele care încă n-au fost descoperite, oamenii cu suflete luminoase ce transformă cotidianul într-un cer plin de străluciri. Steluțele pe pământ ne amintesc că, în ciuda întunericului, avem puterea de a aduce lumina în viețile noastre și ale celor din jur.
