Explicație:
Dincolo de aparențe, fiecare lucru adăpostește un univers de povești și trăiri. În micul meu oraș natal, exista o casă veche, ascunsă în spatele unor tufe dese și flori sălbatice. Părea uitată de timp, dar înăuntru, ascundea un atelier al cărui suflet pulsă în fiecare obiect.
Când am pășit pentru prima dată în acel atelier, lumina difuză lăsa să se deslușească contururile unui ceas imens, cu un ticăit regulat și melodic, care părea să îți poarte gândurile în trecut. Lângă el, un scaun simplu, dar cu spătarul cioplit, ar fi putut povesti despre clipele lungi petrecute la contemplarea naturii.
O masă de lucru masivă stătea în mijlocul încăperii, plină de pete de vopsea și urme de pensule. "Aici arta prinde viață", ar fi putut spune ea dacă ar fi putut vorbi. În jur, tablouri neîncheiate, cu expresii captivante și umbre misterioase, își așteptau mâinile care să le termine.
Într-o zi, un băiețel curios a pășit în atelier. "Ce e locul acesta?" întrebă el cu ochii strălucind de curiozitate. "Aici, fiecare obiect are propria sa poveste și suflet", răspunse o voce caldă din colțul încăperii.
Băiețelul a început să exploreze atelierul și în fiecare lucru a descoperit o nouă lume. "Uite, acest ceas trebuie să fi marcat timpul unor întâlniri speciale", exclamă el privindu-l atent.
"Și scaunul acesta a ascuns amintiri ale unor povestiri de seară, cu zâne și dragoni", murmură băiețelul privind ciopliturile fine.
În timp ce părăsea atelierul, băiețelul știa că nu va uita niciodată acele clipe. Avea acum o perspectivă nouă asupra lumii din jur, conștient de faptul că fiecare lucru, oricât de simplu ar părea, ascunde în el un suflet și o poveste demnă de descoperit.
