Reviste și societăți literare - Testul 12
Citeşte următorul fragment.
Multe s-au scris şi se vor scrie încă despre societatea literară ,Junimea" din Iaşi, care prin
activitatea ei neîntreruptă de mai bine de un sfert de secol a săpat brazde adânci pe pământul
tuturor fărilor locuite de români şi a avut meritul necontestat de a fixa aproape definitiv modul
de vorbire şi scriere a limbii noastre culte. Cine nu ştie că în şcoli, în parlament, în biserici,
in tribunale, în gazetele literare şi politice, limba întrebuinţată astăzi nu se mai asamănă cu
aceea de acum 40 de ani? Influența acestei societăți a produs o evoluțiune sau, mai bine zicând,
o revoluțiune în spirite, a modificat gustul publicului şi l-a îndrumat spre izvoarele cele curate
româneşti, îndepărtându-l de la obicinuinţa împrumuturilor şi a imitațiunilor streine.
Dar ,Junimea" n-a lucrat numai pe tărâmul literar şi ştiinţific; ea număra în sânul ei
membri care se ocupau cu muzica şi cu pictura, şi dacă aceste două ramuri ale artei n-au dat
rezultate comparabile cu acele literare, totuşi nu găsesc de prisos de a reaminti silinţele ei şi
în această direcţiune.
Astfel, muzicanții noştri erau: Nicu Burgheli şi Artaxerxes Buiucliu pianişti, Theodor
Burada şi Grigore Buiucliu violonişti şi Titu Maiorescu violoncelist. Aş putea număra şi pe
Gheorghe Scheletti un pianist şi compozitor de merit care, deşi neînscris formal în cadrele
Junimei", era însă în legătură de prietenie cu noi toţi, trăia în atmosfera noastră literară şi
punea în muzică poezii de-ale noastre între care şi o baladă a mea, Domnita şi robul.
Deseori se organizau serate la Maiorescu şi Nicu Burgheli, la care luau parte mulţi din
membri ,Junimei", afară de Pogor pentru care muzica era un vuiet supărător urechilor.
Niciodată el n-a priceput o notă, n-a gustat un instrument. Era o natură cu totul refractară
acestui gen de artă. Muzica, zicea el, e un mod confuz şi barbar de a-şi exprima cineva simțirile.
Când ai la îndemână cuvintele, ce nevoie ai să alergi la sunete vagi şi asurzitoare?
(Nicu Gane, Din Junimea")
A. Scrie, în enunţuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire
la textul dat.
1. Indică sensul structurii l-a îndrumat spre izvoarele cele curate româneşti, din primul
alineat al textului dat.
6 puncte
2. Menţionează, pe baza textului dat, două merite ale „,Junimii" în domeniul limbii.

3. Precizează două instrumente la care cântau junimiştii.

4. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia secventei: Când ai la îndemână cuvintele, ce nevoie ai să alergi la sunete vagi şi asurzitoare?

5. Oferă, în aproximativ 50 de cuvinte, o posibilă explicație pentru diversele preocupări
ale lui Titu Maiorescu, prin raportare la profilul său uman şi cultural.

Va rog sa ma ajutați la acest test sa îl fac