Răspuns:
Explicație:
„Sultănica e leită-poleită răposatului. Când se-aprinde, nu te poți apropia cale de-o poștie. Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă. De se mânie, nu mai vede înaintea ochilor. De harnică, harnică n-are cum mai fi. Unde pune mâna, Dumnezeu cu mila! Sare din vârful stogului și cade ca un fulg.”
(„Sultănica”, de Barbu Ștefănescu-Delavrancea)
22. Prezintă rolul repetiției în caracterizarea personajului literar Sultănica.
Repetiția este un procedeu stilistic care constă în utilizarea succesivă a aceluiași grup de sunete, cuvânt, grup de cuvinte sau aceleiași structuri gramaticale într-o comunicare, pentru a sublinia și a impune atenției o anumită idee. Se repetă cuvântul pentru a atrage atenția cititorului, pentru a se obține un efect expresiv, aratând cât de puternic este acel cuvânt repetat.
"Sultănica e leită-poleită răposatului."
leit-poleit= a fi asemănător cu..., a fi întocmai, la fel cu ... , aidoma cu ....
Prin repetiție autorul subliniaza că Sultănica era imaginea vie a tatălui ei.
"Când vrea ceva, vrea, nu se încurcă."
Folosind repetitia, autorul arata că Sultănica termină ceva inceput, indiferent de efort, indicând astfel că Sultănica avea o voință extraordinară.
"De harnică, harnică n-are cum mai fi."
Repetiția indică aici că Sultănica nu putea fi mai harnică decât era deja.
